Un raft prins în perete rezistă atunci când diblul este potrivit materialului din spatele tencuielii: diblu universal pentru beton și cărămidă plină, diblu lung sau ancoră chimică pentru cărămidă cu goluri, diblu basculant sau metalic pentru gips-carton. Greșeala obișnuită este folosirea aceluiași diblu peste tot. Înainte de găurire, se află ce perete este și pe unde trec instalațiile.
Cum se recunoaște materialul din care este făcut peretele?
Materialul peretelui se recunoaște după sunetul la ciocănit și după praful care iese la o gaură de probă. Un perete de gips-carton sună a gol și cedează ușor la apăsare; betonul sună plin și se găurește greu, cu praf gri; cărămida dă praf roșiatic, iar la cărămida cu goluri burghiul „cade” brusc în gol după primii centimetri.
BCA-ul, blocul ușor de beton celular, se găurește foarte ușor și lasă un praf alb, fin. În blocurile de locuințe, pereții de rezistență sunt de regulă din beton, iar pereții despărțitori pot fi din cărămidă, BCA sau gips-carton.
Ce diblu se folosește pentru fiecare tip de perete?
| Perete | Diblu potrivit | Găurire |
|---|---|---|
| Beton | Diblu universal de nylon sau diblu de expansiune | Burghiu pentru beton, cu percuție |
| Cărămidă plină | Diblu universal de nylon | Burghiu pentru beton, percuție moderată |
| Cărămidă cu goluri | Diblu lung pentru materiale cu goluri sau ancoră chimică | Fără percuție, ca pereții interiori să nu se spargă |
| BCA | Diblu special pentru BCA, cu aripioare | Fără percuție, burghiu mai mic sau egal cu diblul |
| Gips-carton | Diblu basculant (fluture) sau diblu metalic cu expandare | Burghiu pentru lemn sau metal, fără percuție |
La gips-carton, varianta cea mai solidă rămâne prinderea direct în profilul metalic sau în rama de lemn din spatele plăcii, găsite cu un detector sau prin ciocănit ușor.
Ce diametru au burghiul, diblul și șurubul?
Burghiul are, de regulă, același diametru ca diblul, iar gaura se face cu aproximativ 10 mm mai adâncă decât lungimea diblului, ca praful rămas să nu-l împingă în afară. Pentru un diblu de 6 mm se folosesc de obicei șuruburi de 4–5 mm, iar pentru unul de 8 mm, șuruburi de 5–6 mm. Ambalajul diblurilor indică de obicei combinația exactă și sarcina maximă suportată.
Diblul trebuie să intre strâns, cu ciocanul ușor, și să stea complet sub nivelul tencuielii. Un diblu care se rotește în gaură nu mai ține.
Cum se evită cablurile și țevile din perete?
Cablurile și țevile se evită dacă nu se găurește pe verticala și orizontala întrerupătoarelor, prizelor și robinetelor, unde instalațiile trec de obicei. Riscul cel mai mare este deasupra și dedesubtul prizelor, precum și în jurul tabloului electric și al chiuvetelor.
- Un detector de cabluri și metale ieftin oferă o verificare suplimentară.
- Pe peretele de baie sau de bucătărie, gaura se face în rostul dintre plăci sau, cu un burghiu pentru faianță, fără percuție.
- Locurile cu pete de umezeală sau tencuială umflată se ocolesc, pentru că acolo diblurile nu țin bine; semnele sunt explicate în ghidul despre mucegaiul și umezeala dintr-un apartament închiriat.
Cum se montează raftul pas cu pas?
- Se marchează pe perete înălțimea, cu o nivelă și un creion.
- Se poziționează consolele și se marchează găurile prin orificiile lor.
- Se găurește cu burghiul potrivit, ținând bormașina perpendicular pe perete.
- Se curăță praful din gaură și se introduc diblurile.
- Se prind consolele, se verifică din nou nivelul, apoi se așază polița.
Pentru cărți și obiecte grele, consolele se pun la cel mult 60–80 cm una de alta, ca polița să nu se curbeze în timp.
Ce se verifică înainte de găurire într-o locuință închiriată?
Într-o locuință închiriată se verifică întâi contractul și acordul proprietarului, pentru că găurile în pereți sunt, de regulă, considerate modificări ale locuinței. Mulți proprietari acceptă câteva rafturi, cu condiția astupării găurilor la plecare cu glet și vopsea. Unde găurirea nu este permisă, rafturile pe picioare și organizatoarele verticale, ca cele din articolul despre organizarea unei garsoniere mici și aglomerate, sunt alternativa sigură. Pereții interiori izolați fonic cu vată minerală între plăci de gips-carton se găuresc la fel ca restul pereților de gips-carton, dar diblurile basculante au nevoie de spațiu liber în spate pentru a se deschide.
