Notițele la curs sunt bune atunci când poți reconstrui lecția din ele după o lună, fără să-ți amintești cum a sunat vocea profesorului. Pentru asta ai nevoie de un sistem simplu: notezi ideile, nu frazele întregi, lași loc pentru completări și te întorci pe pagină în aceeași zi.
Mulți studenți cred că o pagină plină de text înseamnă muncă serioasă. În realitate, o pagină aglomerată se citește greu, iar creierul nu a avut nimic de făcut în timp ce mâna scria. Diferența dintre notițele care ajută și cele care stau uitate într-un caiet o face felul în care le gândești din prima oră.
De ce nu merge transcrierea cuvânt cu cuvânt
Un profesor vorbește, de regulă, mult mai repede decât scrie un om de rând. Dacă încerci să prinzi tot, rămâi mereu cu o jumătate de propoziție în urmă și nu mai apuci să asculți ce urmează. Rezultatul este un text fragmentat, plin de abrevieri pe care nu le mai descifrezi.
Când notezi doar ideea, ești obligat să o înțelegi în momentul în care o auzi. Aceasta este, de fapt, prima rundă de învățare, făcută chiar în amfiteatru. O notiță de tipul „inflația = creștere generală a prețurilor, măsurată prin indice” spune mai mult decât trei rânduri copiate după diapozitiv.
Cum funcționează metoda Cornell?
Metoda Cornell a fost dezvoltată de un profesor de la Universitatea Cornell din Statele Unite și împarte pagina în trei zone. Este folosită în multe universități tocmai pentru că nu cere nimic în afara unui caiet și a unui pix.
- Coloana din dreapta (mare) este pentru notițele propriu-zise, luate în timpul cursului, în propoziții scurte sau cuvinte-cheie.
- Coloana din stânga (îngustă) rămâne goală în timpul orei. O completezi după curs cu întrebări sau termeni care corespund notițelor din dreapta.
- Zona de jos primește, după curs, un rezumat de două-trei propoziții scris cu vorbele tale.
Partea cu adevărat utilă este coloana din stânga. Dacă ai scris acolo „Ce este elasticitatea cererii?”, poți acoperi coloana mare și te poți verifica singur, ca la un examen în miniatură.
Ce notezi și ce lași deoparte
Nu orice rostit la curs merită un rând pe pagină. Un criteriu practic este să notezi ce nu găsești ușor în suportul de curs sau în carte. Exemple date de profesor, legături între capitole, avertismente de tipul „aici greșesc mulți la examen” sau definiții formulate în felul lui sunt, de obicei, informație de valoare.
Poți lăsa deoparte ce se află deja scris, identic, în materialul distribuit. În locul lui, pune un semn de trimitere, de exemplu „vezi slide 12”, și folosește timpul pentru ce se spune în plus.
Cum arată o pagină bine organizată
Câteva obiceiuri mici fac diferența și nu cer talent de grafician:
- Pune data și titlul cursului pe fiecare pagină nouă, ca să poți regăsi lecția mai târziu.
- Folosește abrevieri proprii, dar scrie-le într-o mică legendă pe prima pagină a caietului.
- Sare un rând între idei, nu înghesui totul. Spațiul gol este locul în care vei adăuga ulterior.
- Marchează cu un singur simbol ceea ce nu ai înțeles, de exemplu un semn de întrebare, și întreabă la seminar sau la ora de consultații.
- Evită zece culori diferite. Două sunt suficiente: una pentru text, una pentru ce trebuie reținut sigur.
Ce faci cu notițele după curs
Aici se câștigă sau se pierde cel mai mult. Studiile despre uitare arată, în linii mari, că o mare parte din ce auzi dispare în primele ore și zile dacă nu revii asupra lui. De aceea, zece minute dedicate paginii în aceeași zi valorează mai mult decât o oră de citit în ajun de examen.
În aceste zece minute completezi coloana de întrebări, subliniezi esențialul și scrii rezumatul de la baza paginii. Dacă ai un loc fix în care îți strângi caietele și fișierele, nu te vei lupta mai târziu cu pagini pierdute; despre cum arată o astfel de ordine poți citi în materialul despre organizarea fișierelor pentru facultate.
Notițele devin cu adevărat valoroase atunci când le compari cu ale colegilor. Un coleg a prins un exemplu pe care tu l-ai pierdut, iar tu ai o legătură pe care el nu a observat-o. O întâlnire scurtă înaintea seminarului, în care vă puneți întrebări din coloana de lângă, se apropie de ce descrie articolul despre colaborarea în grupuri de studiu.
Hârtie sau laptop?
Nu există un răspuns valabil pentru toți. Scrisul de mână te obligă să condensezi, pentru că nu ai viteza tastaturii. Laptopul este mai comod pentru cursurile cu multe formule, tabele sau cod, unde ai nevoie să copiezi exact.
Dacă alegi laptopul, dezactivează notificările pe durata cursului și folosește un program care îți permite structura de tip Cornell, adică două coloane și un spațiu final. Dacă alegi hârtia, fotografiază paginile la sfârșitul săptămânii și salvează-le într-un dosar cu numele materiei, ca o copie de siguranță.
Întrebări frecvente
Pot folosi metoda Cornell la orice materie?
Da, dar o adaptezi. La matematică sau fizică, coloana mare poate conține pași de rezolvare, iar cea mică tipurile de probleme. La materiile teoretice, coloana mică conține întrebări.
Cât timp ar trebui să dureze revenirea asupra notițelor?
Zece-cincisprezece minute pentru fiecare oră de curs sunt suficiente. Important este ca ele să fie făcute în aceeași zi sau în următoarea.
Ce fac dacă am pierdut un curs?
Cere notițele unui coleg, dar nu le copia pur și simplu. Citește-le și completează coloana de întrebări în stilul tău, apoi verifică cu suportul de curs ce nu se leagă.
