Un sondaj de opinie spune ceva despre o populație întreagă pornind de la răspunsurile unui grup mai mic, numit eșantion. Rezultatul este credibil doar dacă eșantionul a fost ales corect, dacă întrebările nu sugerează răspunsul și dacă diferențele raportate depășesc marja de eroare. Aceste trei verificări se pot face în câteva minute pentru orice sondaj prezentat în presă.
Ce este un eșantion reprezentativ?
Un eșantion reprezentativ este un grup de respondenți care reproduce, la scară mică, structura populației studiate după criterii precum vârsta, sexul, mediul de rezidență, regiunea și nivelul de educație. Ideea de bază este selecția aleatorie: fiecare persoană din populație trebuie să aibă o șansă cunoscută de a fi aleasă.
Când compoziția finală nu corespunde perfect populației, institutele aplică o ponderare, adică dau răspunsurilor unor grupuri o greutate mai mare sau mai mică. Ponderarea corectează abateri mici, dar nu salvează un eșantion construit greșit de la început.
Ce înseamnă marja de eroare a unui sondaj?
Marja de eroare arată cu cât se poate abate, în mod obișnuit, rezultatul sondajului față de valoarea reală din populație, la un nivel de încredere de regulă de 95%. Un rezultat de 40% cu o marjă de ±3 puncte înseamnă că valoarea reală se află, foarte probabil, între 37% și 43%.
| Mărimea eșantionului | Marja de eroare aproximativă (95%) |
|---|---|
| 500 de persoane | ±4,4 puncte procentuale |
| 1.000 de persoane | ±3,1 puncte procentuale |
| 1.500 de persoane | ±2,5 puncte procentuale |
| 2.000 de persoane | ±2,2 puncte procentuale |
Valorile sunt calculate pentru un eșantion aleatoriu simplu și pentru cea mai defavorabilă situație, un rezultat în jur de 50%. Dublarea eșantionului nu înjumătățește marja: pentru a o reduce la jumătate, eșantionul trebuie să fie de aproximativ patru ori mai mare.
Când este o diferență dintr-un sondaj cu adevărat semnificativă?
O diferență dintre două rezultate ale aceluiași sondaj este sigură doar atunci când depășește clar marja de eroare, iar pentru diferența dintre două procente, prudența cere aproximativ dublul marjei. Dacă două opțiuni au 31% și 29% într-un sondaj cu marjă de ±3 puncte, ordinea lor nu poate fi stabilită; ele sunt practic la egalitate.
Atenția crește la subgrupuri. Dacă dintr-un eșantion de 1.000 de persoane doar 150 sunt studenți, rezultatele pentru studenți au o marjă mult mai mare decât cea anunțată pentru tot sondajul.
Ce informații trebuie să însoțească un sondaj publicat?
Un sondaj publicat credibil indică cine l-a realizat, cine l-a comandat, perioada de culegere a datelor, mărimea eșantionului, metoda de intervievare și marja de eroare. Lipsa acestor date este primul semnal de prudență.
- Metoda: interviu față în față, telefonic sau online, fiecare cu limitele lui.
- Perioada: opiniile se pot schimba repede după un eveniment important.
- Formularea exactă a întrebării și variantele de răspuns oferite.
- Procentul de nehotărâți, care schimbă mult interpretarea.
Aceeași grilă de verificare se aplică oricărei informații care circulă rapid, după pașii din ghidul despre verificarea unei știri înainte de distribuire.
Cum influențează formularea întrebării răspunsurile?
Formularea întrebării influențează răspunsurile prin cuvintele încărcate emoțional, prin ordinea variantelor și prin presupunerile ascunse în enunț. O întrebare care începe cu un argument favorabil unei opțiuni o avantajează. La fel, întrebările care cer acordul cu o afirmație primesc, de regulă, mai multe răspunsuri pozitive decât cele care prezintă ambele variante echilibrat.
De ce nu sunt reprezentative sondajele online deschise?
Sondajele online deschise, la care votează oricine vede linkul, nu sunt reprezentative pentru că respondenții se selectează singuri. Răspund mai ales cei interesați de subiect sau cei care urmăresc pagina respectivă, iar aceeași persoană poate vota de mai multe ori. Rezultatul descrie publicul acelei pagini, nu populația.
Diferența este similară cu cea dintre o știre verificată și un comentariu popular. Studiile medicale folosesc aceleași principii de eșantionare și de comparare a grupurilor, după cum explică articolul despre etapele testării unui medicament. Pentru o informare echilibrată, mai multe sondaje ale unor institute diferite, urmărite în timp, spun mai mult decât unul singur, iar obiceiurile din ghidul despre informarea zilnică fără copleșire ajută la păstrarea perspectivei.
