Sari la conținut
Sezonul răcelilor în colectivitate: cum reduci transmiterea acasă
Fitness

Sezonul răcelilor în colectivitate: cum reduci transmiterea acasă

Cum reduci transmiterea răcelii acasă după ce un membru al familiei a luat-o de la grădiniță, școală sau serviciu? Prin câteva obiceiuri repetate: spălarea mâinilor, aerisirea, separarea obiectelor personale, curățarea suprafețelor atinse des și, când e cazul, izolarea parțială a celui bolnav. Nu poți opri complet un virus care circulă într-o familie, dar poți reduce numărul celor care se îmbolnăvesc. Iată pașii, în ordinea în care îi poți aplica.

Pasul 1: stabilește cine este bolnav și ce simptome are

Primul pas este să știi cu ce ai de-a face. O persoană cu nas care curge, strănut și tuse ușoară este probabil răcită; una cu febră, dureri musculare și stare de rău poate avea gripă sau altă infecție. Notează simptomele și temperatura, ca să poți ajusta măsurile și să poți discuta cu medicul, dacă e nevoie. Nu este nevoie să transformi casa într-un spital, dar ajută să faci o diferență clară între „locul celui bolnav” și restul casei.

Pasul 2: mâinile, înainte de orice

Spălatul pe mâini cu apă și săpun, cel puțin douăzeci de secunde, după ce ai atins fața, după toaletă și înainte de masă, este cea mai simplă barieră. Fiecare membru al familiei are propriul prosop, iar prosoapele se schimbă mai des în perioada bolii. La baie, schimbă și buretele ori folosește săpun lichid, nu bucată comună. Detalii despre ce funcționează cu adevărat sunt în materialul spălarea mâinilor și virusurile respiratorii, util pentru a învăța și copiii să o facă corect.

Pasul 3: aerisește camerele

Virusurile se pot acumula în aerul încăperilor închise. Deschide ferestrele pentru câteva minute, de mai multe ori pe zi, în special în camera în care stă bolnavul și în bucătărie. Dacă bolnavul dormea în același pat cu partenerul sau cu un copil, oferă o variantă de somn separat, când este posibil, măcar cât timp are simptome intense.

Pasul 4: separă obiectele personale

  • cănile, paharele și tacâmurile se spală cu apă caldă și detergent după fiecare utilizare;
  • prosoapele și lenjeria bolnavului se spală separat, la temperatura recomandată pe etichetă;
  • jucăriile duse la gură se curăță frecvent și nu se împart între copii în timpul bolii;
  • periuțele de dinți nu se țin în același pahar și se înlocuiesc după boală, la recomandarea stomatologului.

Pasul 5: curăță suprafețele atinse des

Clanțele, întrerupătoarele, telecomenzile, telefoanele și blatul de bucătărie se șterg periodic cu soluții potrivite. Nu e nevoie de produse agresive în cantități mari; contează regularitatea și faptul că suprafața se usucă bine. Aerisirea după curățare reduce mirosul chimic și protejează căile respiratorii ale celor sensibili, mai ales ale copiilor și ale celor cu astm.

Pasul 6: tușește și strănută în cot

Gestul simplu de a tuși în pliul cotului, nu în palmă, reduce mult răspândirea picăturilor. Învață copiii să facă la fel, prin joacă și prin exemplu. Batistele de hârtie se aruncă imediat într-un coș cu capac, iar mâinile se spală apoi. Dacă cel bolnav trebuie să stea în aceeași încăpere cu alții, o mască purtată în timpul tusei și al strănutului poate ajuta, mai ales în prima parte a bolii.

Pasul 7: alege cine îl îngrijește

Dacă este posibil, o singură persoană, de preferință sănătoasă și fără factori de risc, se ocupă de îngrijire. Evită ca bunicii, bebelușii sau persoanele cu boli cronice să preia sarcina. Cine îngrijește își spală mâinile după fiecare contact și își schimbă hainele, dacă s-au murdărit. Dacă cineva din familie are imunitate scăzută sau o boală cronică, sfatul medicului curant privind măsurile suplimentare este important.

Pasul 8: stabilește când copilul revine în colectivitate

Revenirea prea devreme prelungește lanțul de îmbolnăviri. Regulile pot diferi între unități, dar principiul de bun-simț este acesta: copilul rămâne acasă cât timp are febră, stare generală proastă sau tuse care îl împiedică să participe la activități. Revenirea se face când se simte bine și poate respecta rutina zilnică. Dacă ai dubii, întreabă medicul de familie. Pentru organizare mai bună în sezonul rece, merită parcurse și ghidurile din categoria sezonului rece, care tratează teme cu care te vei întâlni pe parcursul iernii.

Cum reduci contactul cu virusurile pe drumul spre colectivitate

O parte din microbi ajung în casă din exterior, prin hainele și ghiozdanele copiilor. Obiceiul de a spăla mâinile imediat ce intră în casă, de a schimba hainele de stradă și de a lăsa ghiozdanul într-un loc fix, nu pe patul copilului, reduce transferul. Pentru copiii mai mici, un șervețel umed în buzunar sau un gel potrivit vârstei poate acoperi momentele în care nu au acces la chiuvetă, dar spălarea cu apă și săpun rămâne varianta preferată.

Învață copilul să nu își atingă fața cu mâinile murdare, să nu bea din aceeași sticlă cu colegii și să își folosească propria batistă. Aceste reguli par mărunte, însă într-o grupă de grădiniță unde circulă mulți viruși, devin diferența dintre o răceală pe lună și una pe sezon. Merită repetate calm, zilnic, fără mustrări, până când devin automatisme pentru toată familia.

Când nu mai ajută măsurile de acasă

Dacă cineva dezvoltă dificultăți de respirație, febră foarte mare, deshidratare, durere în piept sau o stare de confuzie, este nevoie de ajutor medical. La fel și bebelușii mici cu orice febră. Ritualul de acasă nu înlocuiește consultul medical atunci când simptomele sunt mai serioase decât o răceală. Totuși, în marea majoritate a situațiilor, rutina de mai sus, aplicată cu calm și consecvență, face diferența între o casă în care toți răcesc pe rând și una în care boala rămâne la un singur om.